Privirea ei, de bare perindate, nimic nu mai reţine, atît a obosit.Par gratii mii si mii, iar după toateîntreaga lume parcă a pierit.Mlădiul mers, păşirea ce-arcuieşte, în cercurile tot mai mici rotită, e ca un dans de forţă ce-ocoleşteun centru cu voinţa amorţită.Vălul pupilei cade cîteodată, neauzit. Atunci un chip pătrundeprin liniştea în membre încordatăsi încetînd, în inimă … Continue reading Pantera – Rainer Maria Rilke
Ce singuri mi-s paşii, tăceri îi îngroapă'N asfaltul smolit, ca-ntr-un iad părăsit,Păcatele-s frunze de toamnă şi-n groapăNu-s draci să îmi spună măcar ''bun venit''.Nici moartea nu vrea să-mi întindă o mânăS-a-nchis sub o lespede şi mi-a strigat:- Eu nu pot să-ţi fiu, Poezie, stăpână,Cuvântul nu-mi este, nici sclav, nici argat.Iar viaţa mă-mpinge din spate nebună(Eu … Continue reading Viața ca o năpastă – Violetta Petre
Lăsaţi poetul să viseze, Să prindă-n palma lui de nea,Ca-n vers de dor să cuvânteze,Scântei culese dintr-o stea.Să prindă-n palma lui de neaPământul, cerul, laolaltă, Scântei culese dintr-o steaPe coala de hârtie saltă.Pământul, cerul, laolaltăDe veghe stau la ceas târziu,Pe coala de hârtie saltăPeniţa-n dansul tainic, viu.De veghe stau la ceas târziuCuvintele cu foc pe gene,Peniţa-n … Continue reading Lăsați poetul să viseze – Adina Velcea
descălecă pământul se reaşeză sub picioarele lui luna îşi lăsă chimonoul de lumină să cadă pe un arborecăprioarele şi lupii alergau în cercuri crescândeel scoase frunzele din teaca cerului şi însângeră scurt văzduhulaerul şi sufletul ei erau o lavă care îl acoperea din înalturimâinile samuraiului tremurau asemeni apeipentru întâia oară
Motto: „Urăsc vulgaritatea şi-o evit" Horațiu Lucidităţile beţiei,Ce le-ntâlnim ades cu toţii,Întrec adesea cu o mie Beţiile lucidităţii.Nu eşti poet de dragul arteiCi dintr-un violent amarCa toţi dezmoşteniţii soarteiCe râd şi plâng peste-un pahar.A trebuit să-mi beau oţetulCe mi s-a-ntins pe crucea mea..Din jale s-a-ntrupat poetul,Din conştiinţă, opera.O conştiinţă mare, doareDar sufletul mi-l străduiescDin răsputeri, spre-o … Continue reading ODI PROFANUM VULGUM ET ARCEO – Ion Scriba
Ce ger e între noi, și ce-ntuneric! Ni s-a mutat în suflet Polul Nord; Urșii polari ne urmăresc himeric Cum tremurăm pe margini de fiord.Tăcerea nalță ziduri fără porți Insurmontabile, reci bastimente, Ca-n înghețate și polare nopți În care-am construit resentimente.Plutim pe două sloiuri în derivă, Duși de-un curent oceanic, glacial, Tu-n Est, eu-n Vest, într-o definitivă Iubire frântă-n noi fără final.Pierdută e, … Continue reading Noapte polară – Steluța Crăciun
... de ce m-ai dat pe-un pumn de humă? Ce-ai câștigat că m-ai vândut? De ce mă-nfrunți ca o nebună,Ca și cum nu m-ai cunoscut?De-ți sunt povară, leapădă-mă!Nu-mi pasă dacă sunt sau ba!Dar mâna asta de țărânăNu ți-am cerut-o! Nu-i așa?Atunci de ce-mi pui lacăt gurii?De ce-mi stingi soarele-n amiaz? Dacă eu vreau să cânt iubirii,De ce nu-mi … Continue reading Viață – Felicia Stamatin
„Ți-o plăcut pochii mamă,Dar nu te-o luat ăla de mă proiectă pă mine”!Bătrâna oftă și își cătă de lucru…„Am zis că mă duc odată,Mă pun în fața altarului și când o ieși el de după perdea îi zic:Băi aista, știi cine-s io?”Și când s-o uita mirat la mine, în semn că adică nu știe,O să-i … Continue reading Sminteala – Mioara Anastasiu
Testament Literar 