Pe-ntâia zăpadă păşesc în neştire, Cu agere doruri şi-avânturi duium.Şi seara albastră cu steaua subţire, Încet luminează hoinarul meu drum.Lumina sau umbra a prins să se cearnă?Prin crânguri cocoşii sau vântul dă glas?Nu ştiu, pretutindeni pe câmpuri e iarnă, Sau stoluri de lebede mute-n popas?Tu albă minune, tu limpede seară!Fierbinţi mi-s obrajii de gerul din crâng.Răchitele zvelte … Continue reading Pe-ntâia zăpadă pășesc în neștire – Serghei Esenin
Ne ducem toţi, câte puţin, mereuCătre-un liman de tihnă şi-mpăcare.Poate curând va trebui şi euBulendrele să-mi strâng pentru plecare.O, dragi mesteceni, gingaşi şi subţiri!Şi tu pământ! Şi voi câmpii şi marea!În preajma sorocitei adormiri,Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea.Pe lumea asta am iubit nespusTot ce în trupuri sufletul adie.Spun: Pace vouă, sălcii ce-n apusVă oglindiţi în … Continue reading Ne ducem toți, câte puțin, mereu – Serghei Esenin
Serghei Alexandrovici Esenin, (în rusă Сергей Александрович Есенин; n. 4 octombrie 1895, Konstantinovo, uezdul Reazan, Imperiul Rus – d. 28 decembrie 1925, Angleterre Hotel, Leningrad, Imperiul Rus) a fost un poet liric rus celebru. Biografie Tinerețea Născut într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi Esinino), regiunea Riazan din Rusia, Serghei Esenin a fost abandonat … Continue reading Serghei Esenin
Testament Literar 