Am și uitat cum se zâmbește,De ger, mi-s buzele de iască.Murit-a încă o nădejde,Un cântec nou o să se nască.Un cântec care, fără voie,Îmi va porni spre judecată…Iubirea, însă, n-are voie,Când știe a cânta, să tacă. (trad. Madeleine Fortunescu)