Cântec pământului, bând și tânguind pentru jalea țărânei – Li Tai-pe


Atunci când pătimirea-n lume s-a ivit, grădina sufletului s-a părăginit şi bucuria cântecelor a pierit, s-a veștejit.   Că viața e neagră, dar moartea mai neagră!   Stăpân vremelnic ăstei vetre primitoare cât are-mbelşugare, în crama adăpostitoare cu vinul auriu şi alăuta mea alăturea mă țiu!   La locul lui e zbârnâitul strunei când golești … Continue reading Cântec pământului, bând și tânguind pentru jalea țărânei – Li Tai-pe

Advertisement

Cântec IV – De va veni la tine vântul – Octavian Goga


De va veni la tine vântul, Purtând povestea mea amară, Jelitul lui să nu te-nfrângă, Mustrarea lui să nu te doară.   Nu-i vina ta... Așa e scrisă Nemilostiva lege-a firii; Sărutul otrăvit al brumii Omoară toamna trandafirii...   Și cine s-ar opri să plângă O frunză veștedă-n cărare, Când codrii freamătă alături Și râd … Continue reading Cântec IV – De va veni la tine vântul – Octavian Goga

Cântec – Nichita Stănescu


E o întâmplare a fiinţei meleȘi atunci fericirea dinlăuntrul meuE mai puternică decât mine, decât oasele mele,Pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare Mereu dureroasă, minunată mereu. Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinteLungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despartFluviul rece în delta fierbinte,Ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-mă, fericire, în sus, şi … Continue reading Cântec – Nichita Stănescu

Cântec șoptit – Zaharia Stancu


Odată am ucis o vrabieAm tras cu praştia-n ea şi am lovit-oPe urmă o ziŞi-o noapte întreagăAm tot plâns-o şi am tot jelit-oNu m-a bătut mama, nu m-a certatÎn mână ţineam o bucată de pâineDegeaba mi-a spusDegeaba mai plângiCe-ai omorât omorât rămâneMai târziu am crescut flăcăiandruŞi m-am îndrăgostit nebuneşte de-o fatăDar nu ştiu de ceÎntr-o … Continue reading Cântec șoptit – Zaharia Stancu