Și când neputincios voi fi,Să nu v-apropiați cu silă,Mai bine-ar fi de-ați ocoliPlăpânda mea umbră umilă.Eu voi plăti-un necunoscut,Ca pe ascuns, în toiul nopții,Să mă transporte neștiutȘi să mă lase-n voia sorții.M-oi cățăra, târâș-grăpiș,În loc ascuns de ochi și gând,Pe lâng-un tainic zmeuriș,Unde-s doar urșii mormăind.De voi mai prinde, poate, zileC-un ochi enorm deschis spre … Continue reading Atunci când – Steluța Crăciun
Ce ger e între noi, și ce-ntuneric! Ni s-a mutat în suflet Polul Nord; Urșii polari ne urmăresc himeric Cum tremurăm pe margini de fiord.Tăcerea nalță ziduri fără porți Insurmontabile, reci bastimente, Ca-n înghețate și polare nopți În care-am construit resentimente.Plutim pe două sloiuri în derivă, Duși de-un curent oceanic, glacial, Tu-n Est, eu-n Vest, într-o definitivă Iubire frântă-n noi fără final.Pierdută e, … Continue reading Noapte polară – Steluța Crăciun
Testament Literar 