Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev) (n. 5 iunie 1903, Florina/Macedonia - d. 13 mai 1974, București) a fost un poet și prozator român, de origine {{Macedoromâni|macedoromână]]-bulgară, reprezentant al literaturii românești de avangardă. Biografie Stephan Roll a intrat de timpuriu în mișcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul și directorul unicului număr … Continue reading Stephan Roll
Dacă între oameni e întotdeauna o punte,e, fiindcă, sub ei, se cască abiselecu ochii închiși. Zilele-s strivitede caii negri ai nopților crunte.Zilele! Ferestrele voastre le acoperă visele. * Statuile de fum; Cartea Românească; București; 1984
George Topîrceanu (n. 20 martie 1886, Bucureşti - d. 7 mai 1937, Iaşi) a fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Date biografice George Topîrceanu s-a născut in Bucureşti la data de 20 martie 1886, ca fiu al cojocarului Gheorghe Topîrceanu şi al Paraschivei, ţesătoare de covoare la azilul „Doamna Elena”, amândoi originari din părţile Sibiului. Începe şcoala primară la Bucureşti … Continue reading George Topîrceanu
Am stat o clipă-n loc s-ascult: Ce freamăt lung s-aude?... Doar vântul apa scutura Din ramurile ude. Şi pașii mei foșneau ușor Pe frunzele cărării, Mergeam în noapte tremurând De chinul așteptării. La stânga codru-ntunecat, Grădina-n mâna dreaptă Şi-n fund o casă între plopi... Iubita-n prag m-așteaptă. Așa, țin minte ca acum, Când ne chemam … Continue reading Amintire – George Topîrceanu
George Țărnea (n. 10 noiembrie 1945, Șirineasa, județul Vâlcea – d. 2 mai 2003, București) a fost un poet român, supranumit poetul iubirii. Biografie A fost fiul basarabeanului Grigore Țărnea și al oltencei Maria Țărnea-Isărescu. S-a născut în Șirineasa, iar în acte a fost trecut Ghiorghe. A urmat studiile liceale în Băbeni, la liceul care … Continue reading George Țărnea
E frumos, e prea frumos la tine-n suflet, E târziu, e prea târziu la mine-n gând, Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi taină, Dar nu se ştie, nu se ştie până când. Prea multe păsări cardinale Între iluzii se rotesc, Contaminând cu ascensoare Misterul nostru pământesc. Îmbătrânim de fericire Într-o mansardă fără flori, Lăsând păpuşi fără … Continue reading Balada blondelor iubiri – George Țărnea
Gheorghe Tomozei (n. 29 aprilie 1936, București, d. 31 martie 1997, București) a fost un poet și un eseist român. Biografie A fost fiul Franței Stăncescu din satul Pucheni, județul Dâmbovița. A urmat liceul „Nicolae Bălcescu” din Târgoviște și apoi a urmat cursurile Școlii de literatură „Mihai Eminescu”, avându-i colegi pe Fănuș Neagu, Nicolae Labiș. A … Continue reading Gheorghe Tomozei
Ora năruită-n văzduhuri. Ora lăsând o urmă arsă pe cadrane, peste nisipul umbrei mele stinsă, ca luna peste caravane. Ora sfâşiată de stele-n cădere, ora goală de culori, ciutură spartă, turn ameţit de ploi, rostogolire de lespezi, pădure moartă! Când te întorci, ora se cuibăreşte în ceasornicul de lemn, ca-ntr-o casă de ţară, lumina se … Continue reading Ora fără tine – Gheorghe Tomozei
Câteodată mă orientez după steaua polară, Altădată după cuta de pe fruntea ta. Uneori timpul începe să doară, Alteori e o zi şi nimic altceva. Câteodată în zi încap ore mai multe Şi puține secunde îmi rămân uneori. Uneori nu e nimeni care vrea să m-asculte, Sunt mulți care ascultă ce nu vreau alteori…
Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Uitată-n colţul mesei, unde moare. Nu-i nimeni în odaia tânjitoare. Oglinda-n podini şi-a holbat privirea. Perdele lungi țin calea către soare... Păianjenii şi-au întrerupt urzirea. Privindu-se în cupă ofilite, Din miezul veşted foile mâhnite Se rup, treptat, cu-o mută … Continue reading Amintirea – Vasile Voiculescu
Poate că totul e simplu și clar, Noi încâlcim urzeala luminii, Flori așezăm laolaltă cu spinii, Tragem hotar unde nu e hotar. Poate că lumea e-un dans nevăzut, Numai dansând o auzi cum pulsează, Poate că noaptea e-o altă amiază Și-un vis câștigat este visul pierdut. Și poate că vorbele-s spuse-n zadar, Fluviul … Continue reading Poate – Alex Ștefănescu
E o întâmplare a fiinţei meleȘi atunci fericirea dinlăuntrul meuE mai puternică decât mine, decât oasele mele,Pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare Mereu dureroasă, minunată mereu. Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinteLungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despartFluviul rece în delta fierbinte,Ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-mă, fericire, în sus, şi … Continue reading Cântec – Nichita Stănescu
Christian Wilhelm Schenk (n. 11 noiembrie 1951, Orașul Stalin, România) este un medic chirurg, poet, eseist, editor și traducător bilingv româno-german. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și Germania. Biografie Christian W. Schenk (pseudonimul literar al lui Dr. Wilhelm Schenk) a crescut în mica localitate minieră Concordia, astăzi Colonia 1 Mai, Brașov, unde a … Continue reading Christian W. Schenk
Am venit pe planetă născut dintr-o moarte A unui despotic rege bătrân, Cu mâini desperecheate de-atâtea despărțiri Cu o coroană ruptă şi-nfiptă între tâmple Cu picuri grei de sânge scurgându-se pe-obraz. Nu vreau s-adulmec noaptea trăirilor tăcute Nici vreau să aduc abisul gândirilor ce-au fost Pe culmea noastră sfântă de-atâta inocență, Vreau doar să stau la umbra cuvintelor nescrise. Am suferit tăcerea … Continue reading Am suferit tăcerea (fragment) – Christian W. Schenk
Din soioasele căni nu beau vin, beau trecut, Toată iarna din târg, toată viața de chin, Tot ce-am fost când erai, toată noaptea de lut, Tot ce n-am, și nu sunt, ce-am pierdut. Și nu sunt privitori să mă vadă râzând Cum golesc din pahar o uitare în plus,Cum prin trențe-mi curg ani, însă viața s-a dus Și pe străzi … Continue reading Cana de ger – Camelia Radulian
Testament Literar 
You must be logged in to post a comment.