Iubire, vlagă, încântare Și viață, tot s-a irosit; Și chiar mândria-mi, pentru care Drept geniu-am fost pecetluit. Când Adevărul l-am găsit, Credeam că-i un prieten mare; Dar după ce l-am cântărit, Simții o scârbă-ngrozitoare. Și totuși, vai, nimic nu știe Cel ce să-l afle întârzie; Căci pururi el va lumina! De sus, … Continue reading Tristețe – Alfred de Musset
Sunt ostenită când te simt aproape,De grija ta m-aș lepăda un ceas,Un greier mare nopților dă glas,Mărunte flori visează să-l îngroape. Neliniștită viața mea încapeÎn umbra fără ghimpi de la popas.Ce vom avea din ce ne-a mai rămas?Nici un cuvânt nespus să nu ne scape. În voia lor vei crede că te lasŞi vor fi … Continue reading În locul unde ne vom fi retras – Constanța Buzea
În cartea asta, fără-ndemânare,Am pus întreaga tinerețe-a mea.Mărturisesc, acum când ea apare,Că multe-aș fi putut să schimb în ea.Dar, cum și firea noastră-i schimbătoare,De ce să fac trecutu-altminterea?Te du, deci, biată pasăre, în zareȘi Dumnezeu te-ndrume unde-i vrea.O cititorule, oricine-ai fi,Citește cât mai mult mă poți citi;La urmă vine-osânda, pare-mi-se.Întâiul vers copilu-l migăli;Pe cel de-al … Continue reading Cititorului – Alfred de Musset
Ameţitoare, albă stalactităcare susţine bolta unui gândcu trupul ei de raze, spumegând,cu gura tragică şi răzvrătită;profil de-argint, ca marea-ntr-un intrând,de unde praguri tot mai sus invităspre-o altă lume, furtunos ivitădin maluri şi azururi, rând pe rând;orgolioasă de singurătate,tiranică, născută în delir,rivală-n străluciri cu orhideea;aşa mai bântuie cu voluptatepunând pe fruntea mea stigmat şi miramanta fără … Continue reading Amanta – Ștefan Augustin Doinaș
Vrei să te smulgi din mine? Smulgându-mi ochii poate...Şi nici atunci... De-a pururi stai dincolo de ei, În tot ce este-n mine duh de eternitate, În însăşi nemurirea în care-am să mă-nchei.Ce-mi pasă că iubirea, că luna, are faze, Când creşte şi când scade până la-ntunecime;Oceanul meu de patimi, robit de-a tale raze, Tălăzuind, lunatic, se umflă spre-nălţime:Ce mândră … Continue reading Sonet CCXIII – Vasile Voiculescu
Testament Literar 