Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice … Continue reading Jorge Luis Borges
Mă gândesc la lucrurile care ar fi putut să fie şi nu au fost. La tratatul de mitologie saxonă pe care Beda nu l-a scris. La opera de neînchipuit pe care Dante ar fi întrezărit-o, Corectându-şi ultimul vers din Divina Comedie. La istoria fără seară a Crucii Sudului şi la seara cucutei. La istoria fără … Continue reading Lucrurile ce ar fi putut să fie – Jorge Luis Borges
Victor Hugo (n. 26 februarie 1802, Besançon, Besançon, Franța – d. 22 mai 1885, Paris, Franța) a fost un poet, dramaturg și romancier francez. Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Date biografice Victor-Marie Hugo a … Continue reading Victor Hugo
Când tu cânți, alintată, Pe brațele-mi, la sân, Auzi cum câteodată Gându-mi răspunde lin; Cântul tău resuscită O zi din traiul meu; O, cânt-a mea iubită, O, cântă dar mereu! Când râzi, pe a ta gură Amorul a descins, Orice prepuitură Deodată s-a şi stins; Zâmbirea ta-i ferită De orice cuget rău; O, râzi, o, … Continue reading Serenadă – Victor Hugo
Emily Elizabeth Dickinson (n. 10 decembrie 1830 - d. 15 mai 1886) a fost o poetă americană. Tematica liricii sale curpinde: dragostea, singurătatea, moartea. Prin forța novatoare a operei, concentrarea expresiei poetice în forme epigramatice și densitate metaforică, este o precursoare a imagismului secolului al XX-lea. Poeziile sale au fost publicate postum sub titlul Poems („Poezii”). Copilărie și adolescență Emily … Continue reading Emily Dickinson
Cunosc vieți, de care m-aș lipsi Cu bucurie Și altele, în care absența unei clipe E cât o veșnicie. Din ultimele, sunt puține, Una ori două, poate. Cele dintâi, în schimb, Nu pot fi numărate.
E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge, Vibrează-asemeni unei cădelniți orice floare; Acum, parfum și sunet de-a valma-ncep să zboare,Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge! Vibrează-asemeni unei cădelniți orice floare; Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge; Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge! Frumos și grav e cerul ca … Continue reading Armonie în amurg – Charles Baudelaire
Charles-Pierre Baudelaire (ʃaʀl.pjɛʀ bodlɛʀ, n. 9 aprilie 1821, Paris – d. 31 august 1867) a fost un poet francez, a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal („Florile … Continue reading Charles Baudelaire
Din joacă, marinarii pe bord, din când în cândPrind albatroși, mari păsări călătorind pe mareCare-nsoţesc, tovarăși de drum cu zborul blândCorabia pornită pe valurile-amare. Pe punte jos ei care sus în azur sunt regiAcuma par ființe stângace şi sfioaseŞi-aripile lor albe şi mari le lasă, blegiCa niște vâsle grele s-atârne caraghioase Cât de greoi se … Continue reading Albatrosul – Charles Baudelaire
Anna Ahmatova (nume real: Anna Andreevna Gorenko, în rusă Анна Андреевна Горенко, n. 11/23 iunie, 1889, Bolșoi Fontan, lângă Odessa - d. 5 martie 1966, Domodedovo, lângă Moscova) a fost o poetă rusă. Și-a început activitatea în 1912, fiind considerată una din persoanele cele mai reprezentative ale curentului literar denumit „Acmeism”. După Revoluția Socialistă din … Continue reading Anna Ahmatova
Am și uitat cum se zâmbește,De ger, mi-s buzele de iască.Murit-a încă o nădejde,Un cântec nou o să se nască.Un cântec care, fără voie,Îmi va porni spre judecată…Iubirea, însă, n-are voie,Când știe a cânta, să tacă. (trad. Madeleine Fortunescu)
Pe-ntâia zăpadă păşesc în neştire, Cu agere doruri şi-avânturi duium.Şi seara albastră cu steaua subţire, Încet luminează hoinarul meu drum.Lumina sau umbra a prins să se cearnă?Prin crânguri cocoşii sau vântul dă glas?Nu ştiu, pretutindeni pe câmpuri e iarnă, Sau stoluri de lebede mute-n popas?Tu albă minune, tu limpede seară!Fierbinţi mi-s obrajii de gerul din crâng.Răchitele zvelte … Continue reading Pe-ntâia zăpadă pășesc în neștire – Serghei Esenin
Ne ducem toţi, câte puţin, mereuCătre-un liman de tihnă şi-mpăcare.Poate curând va trebui şi euBulendrele să-mi strâng pentru plecare.O, dragi mesteceni, gingaşi şi subţiri!Şi tu pământ! Şi voi câmpii şi marea!În preajma sorocitei adormiri,Eu unul nu-mi pot stăpâni-ntristarea.Pe lumea asta am iubit nespusTot ce în trupuri sufletul adie.Spun: Pace vouă, sălcii ce-n apusVă oglindiţi în … Continue reading Ne ducem toți, câte puțin, mereu – Serghei Esenin
Serghei Alexandrovici Esenin, (în rusă Сергей Александрович Есенин; n. 4 octombrie 1895, Konstantinovo, uezdul Reazan, Imperiul Rus – d. 28 decembrie 1925, Angleterre Hotel, Leningrad, Imperiul Rus) a fost un poet liric rus celebru. Biografie Tinerețea Născut într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi Esinino), regiunea Riazan din Rusia, Serghei Esenin a fost abandonat … Continue reading Serghei Esenin
Testament Literar 
You must be logged in to post a comment.