Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, RS România) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea … Continue reading Nichita Stănescu
Zaharia Stancu Zaharia Stancu (n. 5 octombrie 1902, Salcia, județul Teleorman - d. 5 decembrie 1974, București) a fost un scriitor român, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, academician, laureat al Premiului Herder. Zaharia Stancu și-a început cariera literară ca gazetar și poet liric, a devenit un militant activ de stânga, romancier … Continue reading Zaharia Stancu
Nicolae Labiș (n. 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, România – d. 22 decembrie 1956, București, Republica Populară Română) a fost un poet român. Criticul Eugen Simion l-a supranumit, metaforic, „buzduganul unei generații”. Biografie Copilăria și studiile A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, iar școala primară o începe în satul natal în clasa mamei sale. … Continue reading Nicolae Labiș
Seceta a ucis orice boare de vânt.Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.A rămas cerul fierbinte şi gol.Ciuturile scot din fântână nămol.Peste păduri tot mai des focuri, focuriDansează sălbatice, satanice jocuri.Mă iau după tata la deal printre târşuri, Şi brazii mă zgârie, răi şi uscaţi.Pornim amândoi vânătoarea de capre, Vânătoarea foametei în munţii Carpaţi.Setea mă năruie. … Continue reading Moartea căprioarei – Nicolae Labiș
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,că ai să te ascunzi într-un ochi străin,şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,iau cuvintele … Continue reading Emoție de toamnă – Nichita Stănescu
Odată am ucis o vrabieAm tras cu praştia-n ea şi am lovit-oPe urmă o ziŞi-o noapte întreagăAm tot plâns-o şi am tot jelit-oNu m-a bătut mama, nu m-a certatÎn mână ţineam o bucată de pâineDegeaba mi-a spusDegeaba mai plângiCe-ai omorât omorât rămâneMai târziu am crescut flăcăiandruŞi m-am îndrăgostit nebuneşte de-o fatăDar nu ştiu de ceÎntr-o … Continue reading Cântec șoptit – Zaharia Stancu
Trag cerul mai aproape de fereastră, Unindu-ne-n a nopții armonie Și ne-afundăm în dulcea nebunie, Inveșmântați doar cu iubirea noastră.Vrăjit de-aroma florilor din glastră, Eu-ți sorb culoarea pielii, măslinie, Trag cerul mai aproape de fereastră, Unindu-ne-n a nopții armonie.Și să plecăm din lumea mea, sihastră, Învăluiți de-aceeași simfonie, Legându-ne în sfânta cununie, Acolo sus, pe Steaua cea Albastră,Trag cerul mai aproape de fereastră.
În goana roibului un sol,Cu frâu-n dinţi şi-n capul gol,Răsare, creşte-n zări venind,Şi zările de-abia-l cuprind,Şi-n urmă-i corbii croncănindAleargă stol.El duce regelui răspunsDin tabără. Şi ţine-ascunsSub straiul picurând de ploiPe cel mai bun dintre eroi -Atâta semn de la război,Şi-a fost de-ajuns!Pe Fulger mort! Pe-un mal străinL-a fulgerat un braţ hain!De-argint e alb frumosu-i port,Dar … Continue reading Moartea lui Fulger – George Coșbuc
Tu sigur nu eşti trist, maestre.Doar noi, că am rămas săraci.Şi prin a ochilor ferestre,Mai lăcrimăm, ce poţi să faci?Tot timpu-ai mirosit a om.Şi de pe scândura-n lumină,Erai cu fructe plin. Un pom,Ce n-are gard la rădăcină.Cu reverenţă, te salut.Mai lasă-mă să plâng puţinPe scena ce ţi-a fost destin.Drum bun. Cortina a căzut.
Testament Literar 
You must be logged in to post a comment.