Atât de fragedă, te-asemeniCu floarea albă de cireş,Şi ca un înger dintre oameniÎn calea vieţii mele ieşi.Abia atingi covorul moale,Mătasa sună sub picior,Şi de la creştet până-n poalePluteşti ca visul de uşor.Din încreţirea lungii rochiiRăsai ca marmura în loc -S-atârnă sufletu-mi de ochiiCei plini de lacrimi şi noroc.O, vis ferice de iubire,Mireasă blândă din poveşti,Nu … Continue reading Atât de fragedă – Mihail Eminescu