Ei mi-au spus că în ziua în care m-am născut
Ploua aici,
Cu toate acestea, a fost cea mai bună zi a ta
Și cine ar fi crezut vreodată
Că un copil drăguț cum păream,
Ar fi o sursă
De așa multă durere și ceartă?
Oh…

De fiecare dată când am încercat să trec șoseaua cea mare
Ceva adânc în interiorul meu m-a târât în jos.
Oricând apăream,
Venea și ura, disperarea și frica,
Părea că necazurile mă urmăreau întotdeuna peste tot.

Spune-mi că nu e prea târziu pentru tine să mă ții,
Ai fost întotdeuna aici
Când lucrurile mergeau prost
Și ei sunt așa de răi! 
Dragostea pe care mi-ai dat-o
Atât de necondiționat.
Ce trist,
Ce trist,
Născut rău.

Când ți-am scris ție o scrisoare
Cu greu am crezut că lucrurile merg prost
Și toți aceștia pe care îi numeam prieteni
Au plecat într-un sfârșit.
Adevărul e că tu ai fost cel mai bun pe care l-am avut.
Mamă, e prea târziu ca să mă mai ții,
Ai fost mereu aici,
Ai fost întotdeuna aici
Când lucrurile mergeau prost
Și ei sunt așa de răi!
Dragostea pe care mi-ai dat-o
Atat de necondiționat.
Ce trist,
Ce trist,
Născut rău.

Nu vreau să plec,
Nu vreau să plec,
Nu sunt pregătit încă…
Nu… nu…