Jorge Luis Borges



Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires – d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralelă a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul „borgezian” definește concepția despre viață ca poveste („fiction”), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare).

A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H. G. Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton.


Infuența asupra culturii moderne

Jorge Luis Borges (1969)

Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre aceștia, amintim Julio Cortázar, Italo Calvino, Umberto Eco, John Barth, Philip K. Dick, Gene Wolfe, Paul Auster etc.

În plus Borges a influențat și autori de benzi desenate ca Alan Moore și Grant Morrison (care îl citează într-un episod din Doom Patrol) și cantautori ca Francesco Guccini și Elvis Costello.

Umberto Eco, în romanul Numele trandafirului numește pe unul dintre protagoniștii care a aspirat la funcția de bibliotecar, fără a reuși, Jorge da Burgos, explicând la sfârșit că s-a referit chiar la Borges.

În ciuda faptului că a fost favoritul obligatoriu al fiecărei ediții ale Premiului Nobel, începând cu anii 50, Academia Suedeză nu îl premiază niciodată, preferând uneori autori mai puțin cunoscuți. Unele voci insistente au spus că justificarea ar fi în ideile politice ale marelui scriitor, care fără a fi un activist, a simpatizat cu Juan Peron; există elemente care neagă existența acestor simpatii:

  1. numirea sa în funcția de Director al Bibliotecii Naționale imediat după căderea lui Peron (1955);
  2. refuzul cotidianului La Nación de a publica poezia sa (Pumnalul) cu clare intenții tiranicide;
  3. funcția de președinte, din 1950 și până în 1953, al Societății Scriitorilor Argentinieni, închisă de către dictatură; Borges amintește ultimele seminarii ținute dinaintea polițiștilor care luau notițe din expunerea sa;
  4. declarații explicite ale lui Borges, care dezmint că ar susține pe dictator.


Bibliografie

Poezia

  • 1923 – Cu fervoare pentru Buenos Aires – Fervor de Buenos Aires
  • 1925 – Luna din față – Luna de enfrente
  • 1929 – Caietul lui San Martin – Cuaderno San Martín
  • 1960 – Făuritorul – El hacedor
  • 1961 – Antologia personal
  • 1969 – Elogio de la sombra
  • 1972 – El oro de los tigres
  • 1975 – La rosa profunda
  • 1976 – La moneda de hierro
  • 1977 – Historia de la noche
  • 1980 – Siete noches
  • 1981 – La Cifra
  • 1984 – Atlas

Povestiri

Eseistica

  • 1925 – Inquisiciones
  • 1930 – Evaristo Carriego – Evaristo Carriego
  • 1932 – Discusión
  • 1936 – Istoria eternității – Historia de la eternidad
  • 1952 – Otras inquisiciones
  • 1965 – Para las seis cuerdas
  • 1975 – Prólogos con un prólogo de prólogos
  • 1976 – Qué es el budismo?
  • 1982 – Nueve ensayos dantescos
  • 1986 – Textos cautivos (texte publicate în revista El Hogar între 1936 și 1939)

Împreună cu Adolfo Bioy Casares

  • 1942 – Șase probleme pentru don Isidro Parodi – Seis problemas para don Isidro Parodi
  • 1946 – Dos fantasías memorables
  • 1946 – Un modelo para la muerte
  • 1967 – Crónicas de Bustos Domecq
  • 1960 – Libro del cielo y del infierno
  • 1970 – Nuevos cuentos de Bustos Domecq

Împreună cu Norman Thomas Di Giovanni

  • 1970 – An autobiographical essay

Traduceri și ediții în limba română

  • Cartea ființelor imaginare – Editura Polirom, 2006
  • Moartea și busola. Proza completă 1 – reunește Evaristo CarriegoIstoria universală a infamieiIstoria eternității și Ficțiuni.

Traduceri și note de: Irina Dogaru, Cristina Hăulica și Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006

  • Cartea de nisip – reunește AlephFăuritorulRelatarea lui BrodieCartea de nisip.

Traducatori: Cristina Hăulică, Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006

  • Eseuri – Traduceri și note de: Irina Dogaru, Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Tudora Sandru-Mehedinți. Prezentări și ediție îngrijită de Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006
  • Poezii – Selecție, traducere și prefață de Andrei Ionescu, ilustrații de Tudor Pătrașcu – Editura Polirom, 2005
  • Cărți scrise în doi – coautor Adolfo Bioy Casares. Povestirile au fost publicate inițial fără a le fi atribuite. Numai prima culegere, Șase probleme pentru don Isidro Parodi a fost pusă în vânzare. Celelalte au fost încredințate tiparului în 1946, pe socoteala autorilor, și parte din ele nu au mai fost reeditate.

Traducere, postfață și note de Ileana Scipione – Editura Polirom, 2005

  • Dialoguri Borges-Sabato de Orlando Barone – Editura RAO, 2005
  • Arta poetică, This Craft of Verse – culegere de conferințe susținute de Borges la Harvard în 1967 și 1968, coordonată de Călin-Andrei Mihăilescu, publicată de Harvard University Press în 2000. Traducerea de Mihnea Găfiță este publicată de Editura Curtea Veche în 2002.
  • Frumusețea ca senzație fizică – cuprinde cinci conferințe despre artă și literatură – Editura Paideia

Sursa Wikipedia.

Advertisement

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.