Nina Cassian (nume la naștere Renée Annie Cassian, n. 27 noiembrie 1924, Galați – d. 15 aprilie 2014, New York) a fost o poetă, eseistă și traducătoare și compozitoare română, de origine evreiască.
Biografie
S-a născut într-o familie de origine evreiască (tatăl, I. Cassian-Mătăsaru, era un traducător cunoscut); avea apoi să se mute pe rând cu familia la Brașov, unde Nina Cassian intră la Liceul Principesa Ileana, și la București, unde urmează cursurile Institutului Pompilian. Frecventează cercuri intelectuale de stânga și intră la vârsta de 16 ani în organizația Tineretului Comunist, aflată atunci în ilegalitate, visând
„să mântui lumea de toate antagonismele fundamentale dintre sexe, rase, popoare, clase etc.”
În paralel, primele ei încercări literare sunt generos încurajate de Tudor Arghezi și Ion Barbu, ultimul fiind chiar îndrăgostit de tânăra poetă.
În perioada 1947-1948 a fost redactor la revista Rampa. Din 1949 a fost redactor la revista Urzica și profesoară la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.
Opera
În februarie 1944, Renée Annie a debutat, în ziarul „Ecoul”, sub pseudonimul Maria Veniamin, cu traduceri din Georges Rodenbach și din Christian Morgenstern.
Debutează editorial în 1947, cu volumul de versuri suprarealiste „La scara 1/1”. În urma unui atac ideologic lansat în ziarul Scânteia la adresa ei, începe să scrie treptat și poezie proletcultistă. „După un ocol de aproximativ opt ani”, cum singură avea să mărturisească, plin de avânturi naive și compromisuri, începând din 1956 se întoarce la poezia autentică. Începe să scrie în paralel și literatură pentru copii, atrasă de posibilitățile estetice ale evadării în fantezie și candoare, precum și două volume de „proză subiectivă”, la persoana întâi. Realizează traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertolt Brecht, Christian Morgenstern, Iannis Ritsos și Paul Celan. Publică peste 50 de cărți de poezie, eseuri și proză, și inventează o nouă limbă poetică, limba spargă. I se decernează în 1969 Premiul Uniunii Scriitorilor din România.
Exilul
În 1985 Nina Cassian călătorește în Statele Unite ca profesor invitat, cu o bursă Soros, pentru a susține un curs la New York University. După o lună află de arestarea și uciderea în închisoare a lui Gheorghe Ursu, unul din prietenii apropiați, în al cărui jurnal confiscat de Securitate era menționată „cu părerile mele politice, evident anticeaușiste”. Ia hotărârea de a nu reveni în țară. Imediat, apartamentul său din România este confiscat, iar cărțile îi sunt interzise și retrase din biblioteci, până la căderea regimului Ceaușescu.
În Anglia îi apare volumul de versuri Call Yourself Alive și, în Statele Unite, Life Sentence, traduceri ale volumelor din țară, precum și volumele inedite Take My Word for It!, Blue Apple și Lady of Miracles, care se bucură de succes. Susține recitaluri de poezie și publică în reviste americane.
În ultimii 30 de ani ai vieții, poeta Nina Cassian a trăit la New York, iar „proiectul major al vârstei și vieții” sale a fost scrierea memoriilor, oglindă a „anilor furați și dăruiți”, proiect ale cărui prime două volume, Memoria ca zestre, s-au bucurat de un ecou important în țară și de numeroase cronici. În anul 1994 i se decernează „Leul literar” de către New York Library. În 2005 lansează la Institutul Cultural Român din New York al treilea volum memorialistic, Memoria ca zestre. Cartea a III-a. Editura americană Norton îi propune editarea poemelor sale scrise în limba engleză în cadrul seriei Selected Works, o performanță pentru o poetă sosită din Estul Europei.
Poemele sale au apărut în revistele americane The New Yorker, Atlantic Monthly, New England Review și American Poetry Review.
La dorința Ninei Cassian, urna cu cenușa sa a fost depusă la crematoriul Cenușa din București, unde se află și rămășițele părinților săi și ale fostul său soț Al. I. Ștefănescu.
Opere
- La scara 1/1, versuri, București, 1947;
- Sufletul nostru, versuri, București, 1949;
- An viu – nouă sute și șaptesprezece, versuri, București, 1949;
- Nică fără frică, basm în versuri, București, 1950;
- Ce-a văzut Oana, versuri pentru copii. București, 1952;
- Horea nu mai este singur, versuri, București, 1952;
- Tinerețe, versuri, București, 1953;
- Florile patriei, versuri pentru copii, București. 1954;
- Versuri alese, București, 1955;
- Vârstele anului, versuri, București, 1957;
- Dialogul vântului cu marea, versuri, București, 1957;
- Prințul Miorlau, versuri pentru copii, București, 1957:
- Botgros, cățel fricos, versuri pentru copii. București, 1957;
- Chipuri hazlii pentru copii. versuri, București, 1958;
- Aventurile lui Trompișor, versuri pentru copii, București, 1959;
- Inverno (Iarna), versuri, traducere în italiană de Antonio Uccello, Roma, 1960;
- Spectacol în aer liber. O monografie a dragostei, versuri, București, 1961;
- Sărbători zilnice, versuri, București, 1961
- Încurcă-lume, versuri pentru copii, București. 1961;
- Poezii, pref. de Ov. S. Crohmălniceanu. București, 1962;
- Curcubeu, versuri pentru copii. București, 1962;
- Să ne facem daruri, versuri. București, 1963;
- Îl cunoașteți pe Tică?, versuri pentru copii, București, 1964;
- Disciplina harfei. versuri, București, 1965;
- Sângele, versuri. București, 1966;
- Destinele paralele, versuri. București, 1967;
- Uită-l este… uită-l nu e, piesă pentru copii, București, 1967;
- Ambitus, versuri. București, 1969;
- Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, poveste în versuri, București. 1969 (ed. II,* Povestea a doi pui de tigru numiti Ninigra si Aligru – si alte poezii, București, Ed. Cărțile Tango, 2010);
- Întâmplări cu haz, versuri pentru copii. București, 1969;
- Cronofagie. 1944-1969, versuri, București, 1970;
- Recviem, versuri, București, 1971
- Marea conjugare, versuri, Cluj, 1971;
- Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971 I (ed. II, Confidențe fictive. Atât de grozavă și adio alte proze, București, 1976),(ed. III,* Confidente fictive. Atat de grozava si adio si alte proze, București, Ed. Cărțile Tango, 2008);
- Loto-Poeme. București, 1971;
- Spectacol în aer liber. O altă monografie a dragostei, versuri, București, 1974, (ed. II,* Spectacol in aer liber. O alta monografie a dragostei, București, Ed. Cărțile Tango, 2008) ;
- Între noi copiii, București, 1974;
- O sută de poeme, selecția autoarei, în colab. cu Șerban Foarță, București, 1975;
- Suave, versuri, București, 1977;
- Virages/Viraje, versuri, trad. în lb. franceză de autoare, în colab. cu E. Guillevie și Lily Denis, București, 1978;
- De îndurare, versuri, București, 1981;
- Blue Apple (Mărul albastru), trad. în lb. engleză de Eva Feiler, New York, 1981;
- Lady of Miracles, versuri, trad. de Laura Schiff, București, 1982;
- Numărătoarea inversă, versuri, București, 1983;
- Jocuri de vacanță, versuri și proză, București, 1983;
- El sangre (Sângele), trad. în lb. spaniolă de Micaela Rădulescu, București, 1983;
- Roșcată ca arama și cei șapte șoricari, versuri pentru copii, București, 1985;
- Lady of Miracles, trad. de Laura Schiff, Berkley, 1988;
- Call Yourself Alive?, versuri, trad. în lb. engleză de Brenda Walker și Andreea Deletant, Londra, 1988 (ed. II, 1989);
- Life Sentence. Selected Poems, Edited and with an Introduction by William Jay Smifh, New York and London, 1990 (Translators: Richard Wilbur, Stanley Kunitz, Carolyn Kiser, Nina Cassian, Andreea Deletant, Petre Solomon, Cristian Andrei etc);
- Cheerleader for a Funeral. Translated by Brenda Walker with the author, London & Boston, 1992;
- Cearta cu haosul, versuri și proză (1945-1991), București, 1993;
- Desfacerea lumii: 1984-1996, versuri, București, 1997;
- Take My Word for It, versuri, New York, 1998;
- Something Old, Something New, poeme, cu desene ale autoarei, Tuscaloosa, Alabama, 2002;
- Memoria ca zestre. Cartea I: 1948-1953, 1975-1979, 1987-2003; Cartea II: 1954-1985, 2003-2004, București, 2003-2004 (ed. II,* NINA CASSIAN – MEMORIA CA ZESTRE (3 vol.), București, Ed. Cărțile Tango, 2010);
- C’è modo e modo di sparire. Poesie 1945-2007, în limba italiană, Milano, Adelphi, 2013. Antologie îngrijită de Ottavio Fatica. Traduceri din română de Anita Natascia Bernacchia; traduceri din engleză de Ottavio Fatica.
Traduceri
- Vl. Maiakovski, Ce să fiu, București, 1951;
- M. Isakovski, Poezii alese, București, 1951;
- Vl. Maiakovski, Calul năzdrăvan, București, 1952;
- idem, Iată o cărticică în dar, despre moarte, despre far, București, 1953;
- idem, Pe fiecare filă, un elefant, o cămilă, București, 1953;
- A. Barto, Sărbătoarea ta, București, 1953;
- Vl. Maiakovski, Copiilor, București, 1953;
- K. Ciukovski, Povești, București, 1956 (ed. II, 1959; ed. III, 1963);
- Moliere, Mizantropul, București, 1956 (ed. II, 1966);
- idem, Femeile savante, București, 1958 (ed. II, 1974);
- Mărgărita Aligher, Zoia, București, 1958;
- Iannis Ritsos, Arhitectura copacilor, București, 1959;
- K. Ciukovski, Puișorul, București, 1959;
- D. Rendis, Legenda lacului, București, 1963;
- Iannis Ritsos, A patra dimensiune, București, 1964;
- D. Rendis, Poezii, București, 1966;
- B. Brecht, Versuri, București, 1966;
- Christian Morgenstern, Cântece de spânzurătoare, București, 1970;
- Paul Celan, Versuri, în colab. cu Petre Solomon, București, 1973;
- H. Kahlau, Fluxul lucrurilor, București, 1974;
- Moliere, Femeile savante, București, 1974;
- E. Guillevie, Poeme, București, 1977;
- I. Manger, Balada evreului care a ajuns de la cenușiu la albastru, trad. în colab. cu I. Bercovici, București, 1983.
Compoziții muzicale
Grivița roșie, 1952, poem simfonic
Cîntece pentru republică, 1956, versuri proprii
Musica nuova, variațiuni pentru cvintet instrumental
Muzică corală și vocală, pe versuri proprii
Sursa Wikipedia.
Testament Literar 