Păsări în amurg – Cezar Baltag



lui Grigore Hagiu, in memoriam

Dezgheaţă-te, lume, dezgheaţă, 
Un clopot de clor ne desparte, 
Aripile-s tot mai în ceaţă, 
Inima e tot mai departe.

Roteşte-te, lume, roteşte
Şi tu soare du-mă în vară,
Orizontul mă părăseşte,
Prietenii încep să dispară.

Nu zărisem că norii aleargă
Şi nu bănuiam că-i furtună, 
Eram opt, eram cinci, eram patru
Şi parcă zburam împreună.

Parcă ieri mai era dimineaţă, 
Soare-n valuri şi-acuma-i doar nor.
Sunt o pasăre singură-n ceaţă
Şi abia mai ştiu dacă zbor…

Advertisement

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.