Ca un păienjeniş,
Tăcerea se-ntinde prin unghere,
Câteva raze mai clipesc
Stinghere prin unghere
Şi iată-l, visul vine pe furiş 
Şi intră în odaia mea tiptil
Ca un copil.

Pe la fereastră, 
Ca un bătrân cântând din flaut trece 
Vântul rece.

Atâtea vise-n traista lui albastră!
Tăcere, ochii zilei s-au închis.
În seara asta, ce-mi mai spui tu, vis?

Te-ascult, vorbeşte-mi,
Dar încet, încet şi mult,
Şi vorba ta să semene tăcerii…