Poezie întreruptă – Mioara Anastasiu


Va fi cândva un ultim vers,
O poezie întreruptă,
– O viață, ca o creangă frântă – 
Într-un sfâșietor demers.

O amintire de neșters,
Șoaptă pe buza mea răsfrântă,
Va fi cândva un ultim vers,
O poezie întreruptă.

La ani lumină-n Univers
De toată dragostea înfrântă
Voi fi numai un nume șters
Din Sfânta Carte-a Vieții strâmtă…

Va fi cândva un ultim vers.

Advertisement

Published by Lorena Craia

„Sfinţii trăiesc în flăcări, înţelepţii alături de ele.” - Emil Cioran (Lacrimi şi sfinţi)

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

Gravatar
WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. ( Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. ( Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. ( Log Out /  Change )

Cancel

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.