Niciodată
pădurea n-a țipat
atât de tare,
de plăcerea sfârșitului de toamnă!
Niciodată
soarele n-a ars
atât de blând,
precum o candelă agățată la icoana cerului!
Niciodată
nu m-am simţit mai înflorit,
gătit ca un mire,
așteptând, fremătând, iarna!

Niciodată
pădurea n-a țipat
atât de tare,
de plăcerea sfârșitului de toamnă!
Niciodată
soarele n-a ars
atât de blând,
precum o candelă agățată la icoana cerului!
Niciodată
nu m-am simţit mai înflorit,
gătit ca un mire,
așteptând, fremătând, iarna!